De ceva vreme PROSECCO este în trend, dar în afară de faptul că-l consumăm foarte des, cu orice ocazie (asta pentru că este foarte bun), hai să recunoștem că nu toți știm prea multe despre el… Până să vă documentați voi, am aflat eu câte ceva:

Da, există un oraș numit prosecco

Încântătorul spumant Prosecco pe care-l cunoștem, și-l adorăm provine din satul Prosecco, o suburbie din Trieste. Numele de „Prosecco” este de fapt din limba slovenă, de la prozek, sau „calea prin pădure.” Iar înainte de a fi numită Prosecco, regiunea era cunoscută sub numele de Puccino. Astăzi, producția de Prosecco se extinde dincolo de acest micuț sătuc, dar acela este locul de unde totul a început.

probabil nu știi care sunt strugurii pricipali pentru prosecco

Poate nu sunt la fel de faimoși precum strugurii Șampaniei, sau oricare dintre soiurile albe preferate, dar datează din epoca romană. Soiul de struguri se numește „Glera” și este vița care dă naștere Prosecco-ului. Acesta poate fi, de asemenea, făcut în combinație cu Perera, Bianchetta, Verdiso și Chardonnay, Pinot Gris și Pinot Noir.

și poate nu știi că prosecco nu e făcut după metoda șampaniei

Ei bine, un fel de Prosecco poate fi făcut după metoda șampaniei, Conegliano Valdobbiadene – DOCG, dar restul se face după metoda „Charmat”, cea în care vinul fermentat trece pentru a doua fermentare în rezervoare mari de oțel, nu în sticlă. În general, acest lucru înseamnă mai puțin contact cu drojdia decantată la prima fermentare, deși, există și vinificatori care ar putea face acest contact intenționat pentru a crea o anumită aromă.

o metodă mai puțin costisitoare 

Metoda fermentării secundare în rezervorele de oțel nu este doar foarte eficientă ci și mai puțin costisitoare, iar asta înseamnă că produsul, Prosecco, este mai avantajos la realizare și cu un preț mai mic la cumpăre decât șampania.

și papilele gustative trebuie să fie mulțumite de această metodă

Doar pentru că este mai eficientă și avantajoasă nu înseamnă că metoda „Charmat” produce vinuri mai puțin aromate. Prosecco se face cu struguri foarte aromați, iar metoda aceasta permite compușilor aromatici să strălucească prin bulele produsului finit.

în rețeta originală de bellini se folosește prosecco – nu șampanie

Prosecco s-a născut în 1948 la faimosul bar al lui Harry din Veneția, unde un barman inteligent a venit cu brilianta idee de a combina într-un pahar piure de piersici albe cu fulgi de gheață și bineînțeles cu Prosecco.

nu tot prosecco este spumant

Prosecco poste fi pe 3 niveluri de „Perlage”, un cuvânt fancy pentru bulele delicioase. Există varianta cu cele mai multe bule – spumant, cu mai puține bule – frizzant, și cel fără bule – liniștit.

de fapt prosecco până-n secolul 19 nu a avut bule

Romanii l-au iubit, iar italienii au continuat să-l iubească, dar abia când Antonio Carpenè a supus vinul alb, liniștit la a doua fermentație Prosecco a devenind cu bule. Vinăria Carpenè Malvolti este cea care a produs pentru prima dată Prosecco așa cum îl știm și-l consumăm azi, cu bule.

Prosecco în fruntea clasamentului

Conform „Observatorului vinului spumant” (și da, există un astfel de lucru), s-au vândut 307 milioane de sticle de Prosecco în 2013, iar de Șampanie 304 sticle. Cel mai probabil victoria i se datorează raportului calitate-preț al Prosecoo-ului, în comparați cu prețul mare al Șampaniei. Nu e vorba că Șampania este în scădere, ci că prețul Prosecco-ului este mai accesibil recentei tendințe „everyday” vin spumant!

Credit foto: www.facebook.com/montelvini